www.medicina-interventionala.ro

Ce este embolizarea uterina?

Embolizarea uterina este o metoda relativ noua, nechirurgicala, de terapie a fibroamelor uterine. Ea consta in astuparea vaselor de sange care alimenteaza fibroamele - arterele uterine.

Ca urmare, se produce resorbtia acestor fibroame, uterul revine la dimensiuni normale iar simptomatologia dispare.

Interventia chirurgicala nu mai este necesara!

Embolizarea prezina numeroase avantaje:

-fara anestezie generala

-fara taieturi, cicatrici, fara complicatiile chirurgiei

-se pastreaza integritatea anatomica si functionala, inclusiv fertilitatea pacientei

-spitalizare de numai o zi

-reluarea activitatii obisnuite in cateva zile de la interventie

-tratament eficient: peste 90% dintre pacientele tratate s-au declarat satisfacute de rezultatul obtinut

-embolizarea este eficienta si in cazul polifibromatozei. Printr-o singura interventie sunt tratate toate fibroamele indiferent de numarul si de localizarea lor.

Pentru mai multe detalii clic aici

Animatie embolizare uterina Dr. Rares Nechifor tel. 0731771111

]]> http://www.e-cardiologie.ro/embolizarea-uterina/feed http://www.e-cardiologie.ro/palpitatiile-un-simptom-atat-de-frecvent http://www.e-cardiologie.ro/palpitatiile-un-simptom-atat-de-frecvent#comments Mon, 14 Feb 2011 07:32:30 +0000 E-cardiologie http://www.e-cardiologie.ro/?p=991 Palpitatiile sunt un simptom  des  intalnit, descrise ca batai ale  inimii pe care bolnavii le simt si ii incomodeaza, determinate de schimbari ale frecventei si/sau ale ritmului cardiac. Ele pot fi un semn de afectare cardiaca sau pot sa apara si la indivizi normali dupa eforturi fizice mari, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente, stress.

Cauzele palpitatiilor
Cardiace : tulburari de ritm : extrasistole supraventriculare, ventriculare, tahicardii paroxistice supraventriculare şi ventriculare, flutterul atrial, fibrilaţia atrială, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara, boala de nod sinusal, etc. Palpitatiile pot apare pe cord indemn sau pe teren patologic : insuficienta cardiaca, valvulopatii ( stenoze, insuficiente valvulare, malformatii cardiace, etc)

Cauze extracardiace mai frecvente :  dereglari endocrine (hipertiroidia, feocromocitomul, menopauza), medicamente (adrenalina, efedrina, tiroxina, miofilina), toxice (alcool, ceai, cafea, cacao, tutun), efort fizic, stresuri psihice, emoţii puternice.
Palpitatiile pot fi descrise de pacient in diferite moduri, cum ar fi „strivire“, „zbatere“ sau „falfait“, iar in majoritatea cazurilor va fi evident ca acuzele constau intr-o senzatie de tulburare a batailor inimii. Sensibilitatea la modificarile activitatii cardiace a diferitilor indivizi difera foarte mult. Pacientii cu boli cardiace organice si cu tulburari cronice ale frecventei cardiace, ritmului sau volumului-bataie tind sa se obisnuiasca cu aceste anomalii si adeseori sunt mai putin sensibili in asemenea situatii decat pacientii normali.

Importanta palpitatiilor:

Sunt palpitatii care au o durata foarte scurta ( secunde ) si care nu au simptome de insotire ( stare generala influentata, cu dispnee, durere retrosternala, ametela, astenie ). In general acestea au corespondent EKG extrasistole ( atriale sau ventriculare ) izolate si nu pun viata in pericol, mai ales daca ele survin pe un cord sanatos.

Durata mai lunga a palpitatiilor ( zeci de minute, ore, zile ) pot insemna tulburari mai grave ale ritmului cardiac ( fibrilatie atriala, flutter atrial, tahicardie paroxistica supraventriculara, boala de nod sinusal, etc ) pentru care pacientul trebuie sa se prezinte neaparat la medical cardiolog  pentru  tratament de specialitate. Ritmul palpitatiilor poate fi regulat sau neregulat, cu simptome de insotire tolerate diferit de fiecare pacient. Survenite pe un cord patologic sunt necesar de investigat.

Abordarea pacientului cu palpitatii
Investigatia primara necesara este electrocardiograma (EKG) pentru a vedea tipul aritmiei.
Ulterior  metoda de evaluare a unui pacient cu palpitatii este monitorizarea continua (Holter EKG), in special daca palpitatiile apar zilnic. Pentru indivizii cu simptome mai putin frecvente, o varietate de aparate pot fi purtate mai multe zile si activate de pacient in momentul cand resimte palpitatiile. Trebuie reamintit ca multi pacienti au neregularitati asimptomatice ale ritmului cardiac.
Testul de efort este uneori de valoare, pentru a reasigura atat pacientul, cat si medicul ca efortul sustinut nu produce o aritmie ingrijoratoare. In general, aritmiile care dispar in timpul efortului sunt mai probabil sa fie benigne fata de cele care apar la efort.

Studiul electrofiziologic si ablatia cu unde de radiofrecventa poate fi tratmentul curativ modern al episoadelor repetate de tahicardie paroxistica supraventriculara sau fibrilatie, flutter atrial.hipoglicemia, simptomele de menopauza sau starile de anxietate.

Dr. Nicoleta Oprescu

Tratamentul palpitatiilor are in vedere tratamentul specific medicamentos al aritmiilor diagnosticate, eliminarea factorilor precipitanti (medicamente, tutun, cafea, ceai, alcool) sau recunoasterea sindroamelor asociate, inclusiv hipertiroidia, feocromocitomul,

Vizand bolile cardiace, dispneea demasca cel mai frecvent insuficienta cardiaca.

Dispneea de efort este primul semn de insuficienta cardiaca. Initial apare la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedand sau ameliorandu-se la intreruperea efortului; examenul clinic remarca tahipnee si reducerea amplitudinii miscarilor respiratorii.

Dispneea de repaus cu ortopnee este o forma mai grava de insuficienta cardiaca stanga, debitul cardiac neputand fi asigurat nici in repaus. Bolnavul sta in pozitie sezanda cu capul pe doua, trei perne, prezentand  polipnee  inspiratorie.

Dispneea paroxistica nocturna reprezinta o forma acuta de insuficienta cardiaca stanga, care poate sa apara in infarct miocardic acut, valvulopatii (stenoza mitrala, stenoza aortica), hipertensiunea arteriala, aritmii paroxistice (tahicardie ventriculara, fibrilatie,flutter atrial). Acest tip de dispnee este mai frecventa noaptea, dar poate aparea si ziua si poate fi declansata de eforturi fizice, regim hipersodat,etc

Astmul cardiac se manifesta prin dispnee marcata, frecvent nocturna, insotita de anxietate marcata. Pacientul prezinta tuse, expectoratie, transpiratii care se amelioreaza prin pozitia ortopneica.

Edemul pulmonar acut este o forma agravata de dispnee paroxistica determinat frecvent de valori mari ale tensiunii arteriale si/sau patologie ale valvelor cardiac stangi, cu aparitia unui transudat hematic care inunda alveolele si caile respiratorii. Necesita tratament de urgenta bolnavul putand deceda prin asfixie datorita invadarii pulmonare cu aceste secretii.

Dispneea Cheyne-Stokes poate aparea uneori la bolnavii cu insuficienta ventriculara stanga. Apare frecvent nocturn, bolnavul trezindu-se in perioada de apnee, ceea ce determina o insomnie rebela. Daca dispneea apare in timpul zilei, ea determina intreruperea vorbirii, pacientul putand chiar sa-si piarda cunostinta.

Daca respiratia este dificila, la efort ulterior in repaus  acesta denota  progresia insuficientei cardiace.  Impune  evaluarea functiei cardiace ( frecvent ecografie cardiaca) si tratament corespunzator.

Dr. Nicoleta Oprescu

 Necesarul de sodiu este de 1-2 grame (aflat in 3-5 g de sare de bucatarie - NaCl), dar sporeste mult in raport cu temperatura ridicata, munca fizica grea etc. Se afirma ca, in mod normal, un consum de 5 g sodiu pe zi, corespunzand la 8 g sare de bucatarie, nu poate fi daunator organismului. Din pacate, consumul curent depaseste cu mult aceste cantitati, ajungandu-se frecvent la un consum de 10-15 g sare pe zi, adica 6-9 g sodiu; in afectiunile cardiace si in cele renale consumul de sodiu (sare) trebuie mult redus. Studiile au arartat ca reducerea aportului sodiului la 75 mEq/zi duce la o scadere a presiunii sistolice cu 5 mmHg si o reducere cu 2,6 mmHg a presiuniii diastolice. Suplimentarea dietei cu potasiu (K), de la 50 la 120 mEg/zi reduce de asemenea presiunea sangvina.

 Atunci cand vorbim de un consum cat mai redus de sare ( sodium) zilnic trebuie sa stim ca nu este vorba doar de sarea adaugata suplimentar in alimentele gatite. Multe alte produse care sunt gata fabricate contin cantitati importante de sare : supe instant, conserve, mezeluri, anumite bauturi, paine. Exista si produse naturale ( fructe, legume) care contin sodium si care sunt prezente nemijlocit in alimentatia de zi cu zi :ridiche roz, spanac, sfecla rosie, frunze de patrunjel, fasole si mazare, cartofi, dovlecei, varza etc., precum si in unele produse alimentare de origine animala (lapte si produse lactate, oua, carne de vita, ficat si rinichi de vita etc.).

Cantitatile de sare continute de principalele alimente:

Cereale: 1-1,1 g/100 g;

Paine: 2,5-2,7 g sare/bagheta de 350 g;

Branza: 0,6-1,4 g/100 g;

Hamburger : 0,5- 0,7 g/burger de 250 g;

Mezeluri: 0,9- 2 g/100 g;

Conserve: 2-3 g/cutie.

 Supa instant: 8-11 g/100 ml;

 Pentru a respecta indicatia regimului fara sare sau minim sarat aceste alimente ar trebui evitate.

 Odata cu reducerea consumului de sare la pacientii hipertensivi este potentat si efectul medicamentelor antihipertensive, fiind posibila controlarea presiunii arteriale la doze mai mici ale medicatiei antihipertensive.

Atentie ! La pacientii hipertensivi aportul de sodiu (sare de bucatarie dar nu numai ) este foarte important in reusita stabilizarii tensiunii arteriale. Exista in farmacii sare fara sodium ( cu clorura de potasiu). Este insa necesara efectuarea ionogramei ( concentratia in sange a sodiului, potasiului- obligatoriu, calciului, magneziului- facultative) si ulterior luata decizia inlocuirii cu un alt tip de sare ( de exemplu clorura de potasiu)- la indicatia medicului curant. In acelasi timp sunt studii care arata importanta atat a calciului cat si a magneziului in hipertensiunea arteriala.

Ca urmare, daca suntem hipertensivi sa punem sarea la colt ! Consultati medicul !

Dr. Nicoleta  Oprescu

Defibrilatorul implantabil.

Este un dispozitiv cu dimensiunile unui ceas de mana care se implanteaza la nivelul unui buzunar subcutanat ( sub piele) la nivelul toracelui superior ( acesta este sistemul de programare). De la el pornesc electrozii ( fire metalice ) care ajung pana in cavitatile drepte ale inimii. Durata de viata a dispozitivului este variabila, cu durata intre 5-10 ani.

Acest dispozitiv este necesar in momentul aparitiei unor tublurari de ritm cum ar fi tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara ( accelerari ale ritmului) sau din contra cand exista rarirea ritmului cardiac sub 60 batai pe minut ( bradicardie) cand actioneaza ca un stimulator cardiac obisnuit. Ambele tulburari de ritm ( prin accelerare sau frecventa scazuta) pun in pericol viata si pot duce la stop cardio-respirator. Simtomele prodromale pot fi variate, de la palpitatii pana la ameteli, senzatie de slabiciune sau chiar piedere de cunostinta. Cand aceste tulburari de ritm apar, in lipsa acestui tip de dispozitiv implantabil, timpul scurs pana la resuscitarea realizata de o echipa anternata este vital.

Exista sisteme unicamerale- cu o singura sonda in ventriculul drept, sisteme bicamerale cu o sonda in ventriculul drept si o alta in atriul drept, dar si sisteme tricamerale- cele mai performante care pot indeplini si functia de resincronizare cardiaca ( folosita in insuficientele cardiace grave).

In incercarea de a restabili ritmul cardiac normal, dispozitivul poate initia socuri de intensitate minima ( pe care pacientul nu le simte), dar si impulsuri electrice sesizabile ( uneori dureroase). Se recomanda ca dupa orice descarcare a aparatului ( soc electric) simtita de pacient, acesta sa se prezinte in vederea verificarii aparatului la cardiologul care il urmareste.

Se indica pentru o stare functionala cat mai buna sa se evite traumatismele toracice, in special cele din zona aparatului, manevrele bruste de fortare/ ridicare a membrului superior corespunzator aparatului.Acestea pot duce la deteriorarea programatorului, la fracturarea sondelor, dezinsertia componentelor.

Defibrilatorul implantabil in cazul pacientilor cu tulburari de ritm care pun viata in pericol ofera cea mai buna terapie in timpul cel mai scurt. Lipsa de accept in a nu utiliza acest tip de dispozitiv nu este justificata. Posibilitatea implantarii unui defibrilator a salvat zeci de mii de vieti in ultimii ani.

Dr. Nicoleta Oprescu

Te simti sanatos, sportiv si  nici nu realizezi ca ai inima in organism decat in masura in care stii ca ai un suflet.

De cele mai multe ori tinerii se adreseaza unui cardiolog pentru ca au un prieten care a facut infarct la 30 ani ( lucru pe care nu-l credeau posibil) sau pentru ca inima tacuta pana atunci incepe sa-si accelereze ritmul peste masura sau chiar sa doara. Putini sunt cei care vin in consultatie pentru ca vor sa previna boala de inima.
Proverbul  «  paza buna trece primejdia rea »  isi regaseste perfect utilitatea cand vine vorba de ingrijirea propriei inimi.

Nu putem prevedea daca ne vom pierde frumusetea dupa 50 de ani insa putem sa stim riscul de boala de inima pe care il avem. 

E simplu : incepeti prin a va uita la parinti, daca ei au boli de inima sau diabet zaharat atunci aveti si dvs un risc de a dezvolta boala. Apoi vedeti daca sunte-ti  fumator/toare,  este deja stiut ca acesta creste semnificativ riscul de boala cardiaca. Daca sunteti supraponderal riscul de boala cardiaca creste in plus.

Inca doua lucruri mai trebuie lamurite : valoarea tensiunii arteriale si masurarea grasimilor in sange.

Apoi va adresati pentru consultatie unui medic cardiolog. Ajutorul lui incepe prin a va indruma cum sa reduceti riscul de boala de inima. Uneori, daca va lasati indrumati ajutorul lui se opreste aici.

Dr Iancovici Oren, Cardiolog

Daca sunteti cunoscut cu o boala de inima si trebuie sa suferiti o interventie chirurgicala trebuie sa fiti consultat de un medic cardiolog anterior interventiei chirurgicale.

Riscul unei interventii chirurgicale, daca sunteti bolnav de inima, depinde de :

• Boala de inima pe care o aveti si ce alte boli asociate mai exista
• Tipul de interventie chirurgicala

Riscul unei operatii depinde si de tipul si importanta interventiei chirurgicale (daca e facuta in urgenta, cat de mult sange se pierde, cat de mult dureaza, etc)

Interventiile chirurgicale se clasifica in functie de complicatiile cardiace pe care le pot detrmina :

Bolile  care cresc riscul aparitiei de complicatii daca suferiti o interventie chirurgicala sunt :

• Boala cardiaca ischemica (Infarctul miocardic sau angina pectorala)
• Insuficienta cardiaca
• Diabetul zaharat tratat cu insulina
• Insuficienta renala
• Varsta peste 70 de ani

Daca anterior interventiei chirurgicale urmati un tratament medicamentos pentru o boala de inima acesta nu trebuie oprit decat la indicatia medicului anestezist.

Este recomandat sa nu se opreasca medicamentele despre care se stie ca protejeaza inima, cum ar fi beta blocantele ( Metoprolol, Bisoprolol, Carvedilol etc) si statinele ( medicamentele care scad colesterolul).

Daca pentru cardiopatie ischemica vi s-a implantat un stent si luati tratament cu Aspirina si Plavix ® (Clopidogrel) atunci esre obligatoriu sa va consultati medicul cardiolog inaintea interventiei chirugicale. Oprirea tratamentului cu Aspirina si/sau Plavix ® se face numai la recomandarea medicului cardiolog.

O alta situatie speciala este daca luati tratament anticoagulant oral pentru ca acesta trebuie intrerupt anterior interventiei chirugicale deoarece creste riscul de sangerare. Este recomandat sa consultati si in aceasta situatie medicul cardiolog inainte sa faceti o schimbare in tratament.

Accidentul vascular cerebral : obstructia brutala a unei artere a creierului determinata de un cheag de sange sau ruperea vasului de sange. Popular mai este numait atac cerebral. Uneori simptomele regreseaza in cateva ore, dar de cele mai multe ori lasa sechele importante : paralizie, dificultati la vorbire, dementa etc.
Angina pectorala : durere in mijlocul pieptului care semnaleaza lipsa de oxiden a muschilui inimii. Cel mai frecvent este determinata de obstructia areterelor coronare.
Arterita membre inferioare : obstructia aretrelor piciorului care detrmina durere in gamba aparuta la mers obligand la intreruperea acestuia. Uneori poate sa duca la amputarea piciorului.
Hipertensuinea arteriala : cresterea exagerata a tensiunii arteriale care creste minca inimii si o oboseste. Favorizeaza aparitia cardiopatiei ischemice. In timp poate afecta creierul si rinichiul
Infarctul de miocard : obstructia acuta a unei artere coronare (care vascularizeaza muschiul inimii) determinata de un cheag de sange. Popular de mai numaeste atac de cord.

Cardiopatia ischemica sau boala cardiaca ischemica reuneste o serie de afectiuni caracterizate  prin reducerea fluxului coronarian. Astfel muschiul inimii nu va primi suficient sange si  implicit oxigen pentru a functiona normal. Acest fenomen prin care muschiul inimii este deprivat de cantitatea necesara de snge poarta numele de ischemie miocardica.

Cardiopatie ischemica se poate manifesta ca:

• angina pectorala;
• infarctul miocardic;
• insuficienta cardiaca de origine ischemica;
• aritmiile cardiace de origine ischemica;
• moartea coronariana subita (oprirea cardiaca primara, stop cardiocirculator);

Cauzele cardiopatiei ischemice:

• Ateroscleroza coronariana  este  cauza dominanta (prin placi aterosclerotice), provocand n cel putin 90 % cazuri evenimentele ischemice coronariene.
• Alte cauze mai rare: anomaliile congenitale ale circulatiei coronariene; anevrismele coronare congenitale, vasculitice sau iatrogene (dupa coronaroplastie, aterectomie etc); emboliile coronare care determima infarcte miocardice mici; disectia coronara primara (dupa coronaroplastie) sau secundara (dupa disectia de aorta); ocluzia ostiului coronar (disectie de aorta, aortita luetica, stenoza aortica , spondilita anchilozanta); traumatismele toracice; vasculita coronara (poliarterita nodoasa, lupus eritematos sistomic, sclerodermic, sifilis, etc); tromboza primara coronariana (trombocitoza, policitemie, coagulare intravasculara diseminata, etc); anomalii de metabolism; boala de vase coronare mici (intramurale)

Cardiopatia Ischemica Cronica Dureroasa se poate manifesta ca:

• Angina pectorala stabila caracterizata aparitia durerii toracice anterioare, constrictive, cu durata de 3-5 minute la efort, stress sau frig dar nu in repaus; durerea dispare la intreruperea efortului; Diagnosticul se stabileste din relatarile pacientului sau cu ajutorul testului de efort ECG prin reproducerea durerii la efort si/sau aparitia de modificari pe ECG la efort.
• Angina pectorala instabila , asa cum ii spune numele este “instabila” si are riscul de a se transforma in infarct miocardic , de aceea necesita spitalizare de urgenta. Cum puteti recunoste angina instabila? Daca durerea descrisa mai sus (“ca o gheara” localizata toracic anterior) apare:
  o In repaus
  o la eforturi din ce in ce mai mici, mai prelungita, care nu mai raspunde la  Nitroglicerina
  o sau este prima criza de durere anginoasa din viata
• Infarctul miocardic acut caracterizat prin durere intensa toaracica anterioara, constrictiva” ca o gheara” , insotita de transpiratii, greata , varsatura si care dureaza peste 20 de minute.

Odata resimtita aceasta durere pacientul trebuie sa se prezinte de urgenta la spital; Orice intarziere pune in pericol viata!

Cardiopatia ischemica nedureroasa insemna prezenta leziunilor coronariene dar fara aparitia de durere toracica, ceea ce complica stabilirea precisa a diagnosticului. Se poate manifesta numai ca sufocare la effort sau mai grav in repaus, sau prin prezenta unor tulburari de ritm cardic. Nu este rara. Apare mai frecvent la pacientii diabetici.

Diagnosticul bolii cardiace ischemice de stabileste prin:

• Anamneza pacientului – adica discutia medic pacient in care acesta din urma relateaza prezenta durerii anginoase sau a sufocarii la efort sau in repaus.
• Electrocardiograma de repaus
• Efectuarea unui test de efort ECG
• Ecografie cardiaca doppler de repaus si uneori de stres
• Coronarografie

Tratamentul cardiopatiei ischemice depinde de forma de manifestare (angina pectorala stabila, instabila, insuficienta cardiaca, aritmii, infarct miocardic). In principal presupune masuri igieno dietetice, tratament medicamentos si tratament de revascularizare miocardica.

Obiectivul major al tratamentului in angina pectorala este de a îmbunatatii prognosticul prin prevenirea infarctului miocardic si a decesului si de a diminua frecventa si intensitatea crizelor anginoase.

Masuri de reducerea factorilor de risc cardiovasculari :

• renuntati la fumat
• mancati sanatos: alimentatia dumneavoastra ar trebui sa fie variata si bogata in fructe, legume si cereale. Includeti mai multe fibre alimentare in dieta. Reduceti consumul de alimente grase si, mai ales, ar fi bine sa inlocuiti o parte dintre alimentele ce contin grasimi saturate (de ex. carne porc sau produse din carne de porc), cu altele care contin grasimi mononesaturate sau polinesaturate cum ar fi: ulei de masline sau alte uleiuri vegetale. Reduceti consumul de sare.
• faceti exercitii fizice:de exemplu plimbari de 15-30 minute zilnic, adaptat in functie de toleranta dumneavoastra individuala la efort. Cardiologul dumneavoastra va poate sfatui asupra nivelului de efort fizic pe care il tolerati.
• reduceti greutatea corporala excesiva: consultati-va cu medicul dumneavoastra asupra greutatii ideale pe care ar trebui sa o aveti;
• consumati mai putin alcool: maxim un pahar de vin pe zi. Asa cum bine stiti, consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, deci si inimii dumneavostra.
• reduceti tensiunea arteriala: mentinerea valorilor tensionale cât mai aproape de normal: TA sistolica < 140 mm coloana de mercur (Hg) si TA diastolica < 90 mm Hg, iar la persoanele care au si diabet zaharat se recomanda mentinerea TA sistolice < 130 mm Hg si TA diastolice < 80 mm Hg. Controlul tensional este important deoarece chiar si hipertensiunea arteriala usoara creste efortul inimii si implicit si necesarul de oxigen al miocardului. Daca sunteti hipertensiv urmati schema de tratament prescrisa de medic.
• reduceti nivelele de colesterol sangvin,mai ales in cazul in care sunteti diagnosticat cu dislipidemie: urmati dieta si tratamentul prescrise de medicul dumneavoastra
• daca sunteti diabetic, trebuie sa aveti grija sa mentineti permanent un nivel adecvat al  glicemiei

Tratamentul medicamentos:

Exista mai multe clase de medicamente, administrate singure sau în combinatie, care se recomanda pentru ameliorarea simptomelor si reducerea frecventei crizelor de angina pectorala si pentru preventia infarctului miocardic acut :

• Antiagregantele (Aspirina, Clopidogrel)
• Hipolipemiantele - Statinele
• Beta-blocantele
• Blocantele canalelor de calciu
• Nitratii cu actiune imediata si retard
• Agonistii canalelor de poatsiu (Nicorandril)
• Inhibitorii canaleor If ale nodului sinusal – Ivabradina
• Agenti metabolici (trimetadizina)

Cand terapia medicamentoasa nu este eficienta se pot aplica proceduri chirurgicale: by-pass coronarian sau de cardiologie interventionala  angioplastia coronariana.

• By-pass-ul coronarian este o procedura chirurgicala care consta in implantarea unui vas de sange in locul segmentului blocat pentru a restaura fluxul sanguin in zona respectiva astfel incat sa se asigura aportul de sange in tesutul miocardic. Uzual, sunt utilizate ca si grefe,  sau artere localizate in torace, (artelele mamare)  sau vene (safene)
• Angioplastia coronariana este o procedura interventionala de dilatare a unei artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau ingustata.

Dr Oren Iancovici