Te simti sanatos, sportiv si  nici nu realizezi ca ai inima in organism decat in masura in care stii ca ai un suflet.

De cele mai multe ori tinerii se adreseaza unui cardiolog pentru ca au un prieten care a facut infarct la 30 ani ( lucru pe care nu-l credeau posibil) sau pentru ca inima tacuta pana atunci incepe sa-si accelereze ritmul peste masura sau chiar sa doara. Putini sunt cei care vin in consultatie pentru ca vor sa previna boala de inima.
Proverbul  «  paza buna trece primejdia rea »  isi regaseste perfect utilitatea cand vine vorba de ingrijirea propriei inimi.

Nu putem prevedea daca ne vom pierde frumusetea dupa 50 de ani insa putem sa stim riscul de boala de inima pe care il avem. 

E simplu : incepeti prin a va uita la parinti, daca ei au boli de inima sau diabet zaharat atunci aveti si dvs un risc de a dezvolta boala. Apoi vedeti daca sunte-ti  fumator/toare,  este deja stiut ca acesta creste semnificativ riscul de boala cardiaca. Daca sunteti supraponderal riscul de boala cardiaca creste in plus.

Inca doua lucruri mai trebuie lamurite : valoarea tensiunii arteriale si masurarea grasimilor in sange.

Apoi va adresati pentru consultatie unui medic cardiolog. Ajutorul lui incepe prin a va indruma cum sa reduceti riscul de boala de inima. Uneori, daca va lasati indrumati ajutorul lui se opreste aici.

Dr Iancovici Oren, Cardiolog

Daca sunteti cunoscut cu o boala de inima si trebuie sa suferiti o interventie chirurgicala trebuie sa fiti consultat de un medic cardiolog anterior interventiei chirurgicale.

Riscul unei interventii chirurgicale, daca sunteti bolnav de inima, depinde de :

• Boala de inima pe care o aveti si ce alte boli asociate mai exista
• Tipul de interventie chirurgicala

Riscul unei operatii depinde si de tipul si importanta interventiei chirurgicale (daca e facuta in urgenta, cat de mult sange se pierde, cat de mult dureaza, etc)

Interventiile chirurgicale se clasifica in functie de complicatiile cardiace pe care le pot detrmina :

Bolile  care cresc riscul aparitiei de complicatii daca suferiti o interventie chirurgicala sunt :

• Boala cardiaca ischemica (Infarctul miocardic sau angina pectorala)
• Insuficienta cardiaca
• Diabetul zaharat tratat cu insulina
• Insuficienta renala
• Varsta peste 70 de ani

Daca anterior interventiei chirurgicale urmati un tratament medicamentos pentru o boala de inima acesta nu trebuie oprit decat la indicatia medicului anestezist.

Este recomandat sa nu se opreasca medicamentele despre care se stie ca protejeaza inima, cum ar fi beta blocantele ( Metoprolol, Bisoprolol, Carvedilol etc) si statinele ( medicamentele care scad colesterolul).

Daca pentru cardiopatie ischemica vi s-a implantat un stent si luati tratament cu Aspirina si Plavix ® (Clopidogrel) atunci esre obligatoriu sa va consultati medicul cardiolog inaintea interventiei chirugicale. Oprirea tratamentului cu Aspirina si/sau Plavix ® se face numai la recomandarea medicului cardiolog.

O alta situatie speciala este daca luati tratament anticoagulant oral pentru ca acesta trebuie intrerupt anterior interventiei chirugicale deoarece creste riscul de sangerare. Este recomandat sa consultati si in aceasta situatie medicul cardiolog inainte sa faceti o schimbare in tratament.

Accidentul vascular cerebral : obstructia brutala a unei artere a creierului determinata de un cheag de sange sau ruperea vasului de sange. Popular mai este numait atac cerebral. Uneori simptomele regreseaza in cateva ore, dar de cele mai multe ori lasa sechele importante : paralizie, dificultati la vorbire, dementa etc.
Angina pectorala : durere in mijlocul pieptului care semnaleaza lipsa de oxiden a muschilui inimii. Cel mai frecvent este determinata de obstructia areterelor coronare.
Arterita membre inferioare : obstructia aretrelor piciorului care detrmina durere in gamba aparuta la mers obligand la intreruperea acestuia. Uneori poate sa duca la amputarea piciorului.
Hipertensuinea arteriala : cresterea exagerata a tensiunii arteriale care creste minca inimii si o oboseste. Favorizeaza aparitia cardiopatiei ischemice. In timp poate afecta creierul si rinichiul
Infarctul de miocard : obstructia acuta a unei artere coronare (care vascularizeaza muschiul inimii) determinata de un cheag de sange. Popular de mai numaeste atac de cord.

Cardiopatie ischemica se poate manifesta ca:

• angina pectorala;
• infarctul miocardic;
• insuficienta cardiaca de origine ischemica;
• aritmiile cardiace de origine ischemica;
• moartea coronariana subita (oprirea cardiaca primara, stop cardiocirculator);

Cauzele cardiopatiei ischemice:

• Ateroscleroza coronariana  este  cauza dominanta (prin placi aterosclerotice), provocand n cel putin 90 % cazuri evenimentele ischemice coronariene.
• Alte cauze mai rare: anomaliile congenitale ale circulatiei coronariene; anevrismele coronare congenitale, vasculitice sau iatrogene (dupa coronaroplastie, aterectomie etc); emboliile coronare care determima infarcte miocardice mici; disectia coronara primara (dupa coronaroplastie) sau secundara (dupa disectia de aorta); ocluzia ostiului coronar (disectie de aorta, aortita luetica, stenoza aortica , spondilita anchilozanta); traumatismele toracice; vasculita coronara (poliarterita nodoasa, lupus eritematos sistomic, sclerodermic, sifilis, etc); tromboza primara coronariana (trombocitoza, policitemie, coagulare intravasculara diseminata, etc); anomalii de metabolism; boala de vase coronare mici (intramurale)
   

Cardiopatia Ischemica Cronica Dureroasa se poate manifesta ca:

• Angina pectorala stabila caracterizata aparitia durerii toracice anterioare, constrictive, cu durata de 3-5 minute la efort, stress sau frig dar nu in repaus; durerea dispare la intreruperea efortului; Diagnosticul se stabileste din relatarile pacientului sau cu ajutorul testului de efort ECG prin reproducerea durerii la efort si/sau aparitia de modificari pe ECG la efort.
• Angina pectorala instabila , asa cum ii spune numele este “instabila” si are riscul de a se transforma in infarct miocardic , de aceea necesita spitalizare de urgenta. Cum puteti recunoste angina instabila? Daca durerea descrisa mai sus (“ca o gheara” localizata toracic anterior) apare:
  o In repaus
  o la eforturi din ce in ce mai mici, mai prelungita, care nu mai raspunde la  Nitroglicerina
  o sau este prima criza de durere anginoasa din viata
• Infarctul miocardic acut caracterizat prin durere intensa toaracica anterioara, constrictiva” ca o gheara” , insotita de transpiratii, greata , varsatura si care dureaza peste 20 de minute.

Odata resimtita aceasta durere pacientul trebuie sa se prezinte de urgenta la spital; Orice intarziere pune in pericol viata!

Cardiopatia ischemica nedureroasa insemna prezenta leziunilor coronariene dar fara aparitia de durere toracica, ceea ce complica stabilirea precisa a diagnosticului. Se poate manifesta numai ca sufocare la effort sau mai grav in repaus, sau prin prezenta unor tulburari de ritm cardic. Nu este rara. Apare mai frecvent la pacientii diabetici.

Diagnosticul bolii cardiace ischemice de stabileste prin:

• Anamneza pacientului – adica discutia medic pacient in care acesta din urma relateaza prezenta durerii anginoase sau a sufocarii la efort sau in repaus.
• Electrocardiograma de repaus
• Efectuarea unui test de efort ECG
• Ecografie cardiaca doppler de repaus si uneori de stres
• Coronarografie

Tratamentul cardiopatiei ischemice depinde de forma de manifestare (angina pectorala stabila, instabila, insuficienta cardiaca, aritmii, infarct miocardic). In principal presupune masuri igieno dietetice, tratament medicamentos si tratament de revascularizare miocardica.

Obiectivul major al tratamentului in angina pectorala este de a îmbunatatii prognosticul prin prevenirea infarctului miocardic si a decesului si de a diminua frecventa si intensitatea crizelor anginoase.

Masuri de reducerea factorilor de risc cardiovasculari :

• renuntati la fumat
• mancati sanatos: alimentatia dumneavoastra ar trebui sa fie variata si bogata in fructe, legume si cereale. Includeti mai multe fibre alimentare in dieta. Reduceti consumul de alimente grase si, mai ales, ar fi bine sa inlocuiti o parte dintre alimentele ce contin grasimi saturate (de ex. carne porc sau produse din carne de porc), cu altele care contin grasimi mononesaturate sau polinesaturate cum ar fi: ulei de masline sau alte uleiuri vegetale. Reduceti consumul de sare.
• faceti exercitii fizice:de exemplu plimbari de 15-30 minute zilnic, adaptat in functie de toleranta dumneavoastra individuala la efort. Cardiologul dumneavoastra va poate sfatui asupra nivelului de efort fizic pe care il tolerati.
• reduceti greutatea corporala excesiva: consultati-va cu medicul dumneavoastra asupra greutatii ideale pe care ar trebui sa o aveti;
• consumati mai putin alcool: maxim un pahar de vin pe zi. Asa cum bine stiti, consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, deci si inimii dumneavostra.
• reduceti tensiunea arteriala: mentinerea valorilor tensionale cât mai aproape de normal: TA sistolica < 140 mm coloana de mercur (Hg) si TA diastolica < 90 mm Hg, iar la persoanele care au si diabet zaharat se recomanda mentinerea TA sistolice < 130 mm Hg si TA diastolice < 80 mm Hg. Controlul tensional este important deoarece chiar si hipertensiunea arteriala usoara creste efortul inimii si implicit si necesarul de oxigen al miocardului. Daca sunteti hipertensiv urmati schema de tratament prescrisa de medic.
• reduceti nivelele de colesterol sangvin,mai ales in cazul in care sunteti diagnosticat cu dislipidemie: urmati dieta si tratamentul prescrise de medicul dumneavoastra
• daca sunteti diabetic, trebuie sa aveti grija sa mentineti permanent un nivel adecvat al  glicemiei

Tratamentul medicamentos: 

Exista mai multe clase de medicamente, administrate singure sau în combinatie, care se recomanda pentru ameliorarea simptomelor si reducerea frecventei crizelor de angina pectorala si pentru preventia infarctului miocardic acut :

• Antiagregantele (Aspirina, Clopidogrel)
• Hipolipemiantele - Statinele
• Beta-blocantele
• Blocantele canalelor de calciu
• Nitratii cu actiune imediata si retard
• Agonistii canalelor de poatsiu (Nicorandril)
• Inhibitorii canaleor If ale nodului sinusal – Ivabradina
• Agenti metabolici (trimetadizina)
   

Cand terapia medicamentoasa nu este eficienta se pot aplica proceduri chirurgicale: by-pass coronarian sau de cardiologie interventionala  angioplastia coronariana.

• By-pass-ul coronarian este o procedura chirurgicala care consta in implantarea unui vas de sange in locul segmentului blocat pentru a restaura fluxul sanguin in zona respectiva astfel incat sa se asigura aportul de sange in tesutul miocardic. Uzual, sunt utilizate ca si grefe,  sau artere localizate in torace, (artelele mamare)  sau vene (safene)
• Angioplastia coronariana este o procedura interventionala de dilatare a unei artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau ingustata.

Dr Oren Iancovici

O INIMA ANTRENATA SI TONICA

Inima este un muschi care fucntioneaza ca o pompa. Se relaxeaxa si se contracta pentru a determina propulsia sangelui si circulatia in vase si astfel reuseste sa alimenteze tot organismul cu sange 24h din 24h, 7 zile din 7, pe tot parcursul vietii noastre.

Bine intretinuta si bine antrenata inima este mai tonica, mai puternica si « tine mai bine » pe termen lung. Inima sufera mai ales daca se imbolnavesc arterele care ii aduc necesarul de sange si implicit de oxigen atat de necesar pentru ca muschiul inimii sa functioneze optim.

Excesul de greutate, colesterol, tigari, un pic de diabet si hipertensiune arteriala si arterele inimii se infunda iar inima oboseste…

• O ora de mers pe zi cu viteza de 6-7 km /ora pe teren plat de trei ori pe saptamana inbunatateste cu 12% performantele pompei cardiace
• Fara o activitate fizica regulata creste riscul de boala cardiaca de 2 ori.

 NU EXISTA LIMITA DE VARSTA PENTRU SPORT

Activiatea fizica este esentiala pentru prevenirea bolilor cardiace si pentru a diminua consecintele lor odata aparute. Exista tipuri de sport adaptate fiecarei varste.
O persoana bolnava de inima trebuie doar sa starbata o perioada de readaptare cardiaca si sa urmeze sfaturile cardiologului inainte de a reincepe o activitate fizica obisnuita.

O multime de intrebari si nelinisti apar in mintea bolnavului de inima. Dar, trebuie tinut cont de faptul ca o criza cardiaca duce ulterior la un stil de viata mai sanatos. De exemplu bolnavul cu infarct va renunta la fumat, si astfel poate scapa de cancer pulmonar sau insuficienta respiratorie pe care le-ar fi determinat continuarea fumatului. Un bolnav de inima va avea o supraveghere cardiologica periodica spre deosebire de cel care nu a fost niciodata bolnav care va neglija sa se duca la consultatii regulate, in detrimanetul inimii sale.

Astfel ca indiferent de varsta, daca aveti sau nu boala de inima exista un sport care vi se potriveste.

Ascultati-va inima si MISCATI-VA !
Viata cotidiana de determina sa reducem progresiv efortul fizic si bineinteles ca nimeni nu se va plange ca a scapat de anumite activiati care presupun efort fizic. Dar mult prea des « viata activa » ne transforma in sedentari. Cu un program incarcat nu mai este timp pentru sport. Ca singurele activitati fizice pastram deplasarea intre masina, lift, calculator si sfarsim seara pe canapea cu o pizza in brate.
Si totusi e posibil sa ne aranjam activitatile cotidiene astfel incat sa se multiplice ocaziile cand ne miscam cu adevarat.

REDESCOPERITI  BINEFACERILE UNUI EXERCITIU FIZIC REGULAT

Profitati de toate ocaziile pe care le aveti intr-o zi de a va misca si combinati aceasta cu o alimentatie sanatoasa si atunci veti avea o inima mai sanatoasa!
Activiatea fizica nu numai tonifica inima dar are o multime de alte beneficii. Scade riscul de diabet zaharat, creste colesterolul « bun » in sange.

SPORTUL IN RITMUL FIECARUIA.

Un sport care sa fie bun pentru inima trebuie facut cu regularitate. Daca v-ati optrit de ani buni se impune o vizita l amedic inainte de a-l relua, mai ales daca v-ati ingrasat, fumati, daca avti dureri in piept la efort si aveti mai mult de 40 ani.
Inainte de a incepe precticarea unui sport incalzirea timp de 10-20 minute este necesara.Trebuie sa invatati sa va controlati pulsul.

Controlul pulsului:
Nr de pulsatii in 15 sec X 4 = frecventa cardiaca
Frecventa cardiaca limita = 220- varsta

PENTRU UN SPORT FARA RISCURI

• Respitati profund si beti apa cu regularitate
• Nu va depasiti limita de toleranta
• Controlati-va pulsul si calculati frecventa cardiaca. Incetiniti efortul daca ati depasit frecventa cardiaca limita( 220-varsta).
• Acordati-va pauze in care frecventa cardiaca sa mai scada

VIATA SPORTIVA DUPA O BOALA CARDIACA

Activitatea fizica este esentiaza pentru o buna recuperare a inimii dupa o criza cardiaca (sindrom coronarian acur sau infarct miocardic acut) Reluarea activitatii fizice se face treptat, initial printr-un program de recuperare fizica.

Infarctul miocardic acut

Definitie:

Obstructia completa a unei artere coronare, ceea ce conduce la necroza (moartea tesutului inimii vascularizat de artera respectiva).
Infarctul de miocard este o complicatia a bolii cardiace ischemice (cardiopatia ischemica) si survine frecvent la cein care reprezinta deja stenoze coronariene (ingustari coronartiene) datorate ateroscleroza.

Cum se manifesta infarctul de miocard:

• Durere (angina pectorala) toracica anterioara localizata retrosternal sau precordial cu iradiere la baza gatului sau/si pe brate cu durata de peste 20 min, care nu raspunde la administrare de Nitroglicerina. Atentie! 15-20% din infarctul de miocard apar fara durere mai ales la pacientii diabetici sau in varsta ( > 65 ani).
• Sufocare, respiratie dificila, oboseala angoasa, transpiratie, greata, varsatura
• Tulburari de ritm cardiac (Tahicardie supraventriculara sau ventriculara, Fibrilatie vemtriculara, bloc atrio-ventricular)

Daca resimtiti vreodata aceste simptome sau cineva apropiat voua prezinta aceste simptome, trebuie sa apelati de urgenta la 112 si sa va prezentati la camera de garda acel mai apropiat spital.

Cum se diagnosticeaza infarctul de miocard:

• Simptomele clinice scrise mai sus care sunt evocatoare pentru infarctul de miocard.
• Electrocardiograma (ECG) care prezinta modificari specifice in infarctul de miocard (supradenivelarea de segmentul ST sau blocul de ramura stanga nou aparut).
• Examen de laborator: cresterea markerilor si enzimle de necroza miocardica (CKMB, CK, Troponina)
• Ecografie cardiaca care poate ajuta la eliminarea diagnosticului de infarctul miocardic.

Tratamentul in infarctul de miocard:

1. Masuri generale:

• Oxigenoterapia
• Tratamentul durerii (Nitroglicerina, derivati de Morfina)
• Aspirina (100 - 325mg), Clopidogrel (Plavix 4 cp) sau alte antiagregante

2. Tratamentul de reperfuzie:

Este indicat la toti pacientii cu durere toracica sub 12 ore de evolutie asociata cu modificari ECG specifice de infarct miocardic. Deaceea este extrem de importanta prezentarea imediata a pacientului la camera de garda la cel mai apropiat spital.

• Angioplastia percutanata primara: se efectueaza in centrele care dispun de o sectie de angiografie coronariana. Consta in dezobstructia mecanica a vasului responsabil de infarctul miocardic. Se poate efectua cu sau fara implantare de stent.
• Tromboliza: se efectueaza prin administrarea unor medicamente (trombolitice) care au rolul de a dizolva cheagul de sange responsabil de obstructia arterei coronare. De mentionat ca tratamentul de tromboliza are riscuri majore de hemoragii si deaceea nu se administreaza la pacientii cu antecedente de accident vascular cerebral hemoragic sau ischemic (in ultimele 6 luni), traumatisme, intervetii chirurgicale recente, hemoragie recenta, disctie de aorta recenta. 

3. Tratamentul pe termen lung post infarct miocardic:

• Betablocante
• Antiagregante plachetare: administrarea zilnica de aspirina 75-100 mg si/sau clopidogrel (Plavix 75mg)
• Statine
• IECA (inhibitori de enzima de conversie)

Aceste 4 clase de medicamente nu trebuie sa lipseasca din tratamentul pacientului post infarct miocardic (doar in caz de contraindicatie sau/si reactie adverse severe)

20% din pacienti care au beneficiat de o tromboliza eficace vor prezenta o recidiva (reaparitie) de infarct miocardic in urmatoarele 4 – 8 saptamani in absenta unui diagnostic si/sau tratament invaziv (coronarografie/angioplastie coronariana)

Viata post infarctul miocardic acut:

Reeducarea in 3 faze post infarct miocardic:

1. Faza acuta in spital: unitate de terapie intensiva cu supraveghere continua si imobilizare in pat in primele 2-3 zile. In cazurile necomplicate durata spitalizari este de cel putin 7 zile.
2. Faza de readaptare cardiaca intr-un cenru specializat: mobilizare (Test de efort ECG) diminuarea anxietatii, prepararea pentru reluarea programului de munca obisnuit.
3. Fara de reintegrarea in viata de zi cu zi si in viata profesionala; participarea ambulatorie in grupuri de sport pentru pacientii cardiaci.

Conrtolul factorilor de risc

• Renuntati la fumat !!! 
• Consumul excesiv de alcool. Consumati mai putin alcool: maxim un pahar de vin pe zi. Asa cum bine stiti, consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, deci si inimii dumneavostra.
• Sedentarismul. Faceti exercitii fizice: de exemplu plimbari de 15-30 minute zilnic, adaptat in functie de toleranta dumneavoastra individuala la efort. Medicul dumneavoastra va poate sfatui asupra nivelului de efort fizic pe care il tolerati.
• Obezitatea Mancati sanatos: alimentatia dumneavoastra ar trebui sa fie variata si bogata in fructe, legume si cereale. Includeti mai multe fibre alimentare in dieta. Reduceti consumul de alimente grase si, mai ales, ar fi bine sa inlocuiti o parte dintre alimentele ce contin grasimi saturate (de ex. carne porc sau produse din carne de porc), cu altele care contin grasimi mononesaturate sau polinesaturate cum ar fi: ulei de masline sau alte uleiuri vegetale. Reduceti consumul de sare. Reduceti greutatea corporala excesiva: consultati-va cu medicul dumneavoastra asupra greutatii ideale pe care ar trebui sa o aveti
• Diabetul zaharat. Daca sunteti diabetic, trebuie sa aveti grija sa mentineti permanent un nivel adecvat al  glicemiei
• Dislipidemia. Reduceti nivelele de colesterol sangvin, mai ales in cazul in care sunteti diagnosticat cu dislipidemie: urmati dieta si tratamentul prescrise de medicul dumneavoastra
• Hipertensiunea arteriala. Reduceti tensiunea arteriala: mentinerea valorilor tensionale cât mai aproape de normal: TA sistolica < 140 mm coloana de mercur (Hg) si TA diastolica < 90 mm Hg, iar la persoanele care au si diabet zaharat se recomanda mentinerea TA sistolice < 130 mm Hg si TA diastolice < 80 mm Hg. Controlul tensional este important deoarece chiar si hipertensiunea arteriala usoara creste efortul inimii si implicit si necesarul de oxigen al miocardului. Daca sunteti hipertensiv urmati schema de tratament prescrisa de medic.
  
  

Dr Oren Iancovici

Fibrilatia atriala este o tulburare de ritm cardiac care provoaca batai neregulate si rapide ale inimii. Aceasta tulburare de ritm poate fi permanenta sau poate aparea in accese paroxistice care pot fi reduse spontan sau cu tratament. Fibrilatia atriala beneficiaza de multiple tratamente de prevenire a complicatiilor, de restabilire a ritmului cardiac normal.
Principala complicatie a acestei tulburari de ritm este embolia arteriala. Ce inseamna aceasta ? Fibrilatia atriala favorizeaza formarea de de cheaguri de sange in inima care pot migra in vaselele de sange care iriga creierul si sa provoace un accident vascular cerebral.
Fibrilatia atriala diminueaza capacitatea de functionare a inimii care-si efectueaza cu dificultate munca de pompa, astfel simptomele pacientului cu fibrilatie atriala pot include : oboseala, sufocare la efort , palpitatii.

Atentie ! Exista persoane cu fibrilatie atriala care nu simt deloc prezenta aritmiei insa riscul de embolii si implicit de accident vascular cerebral este acelasi, de aceea  trebuie inceput rapid tratamentul anticoagulant. Pacientii complet asimptomatici accepta cu greu  spitalizarea si initierea tratamentului care-i protejeaza de complicatii.

Primul episod de fibrilatie atriala. Evaluarea initiala:

Descoperirea fibrilatiei atriale necesita o evaluare a starii de sanatate care include : consult cardiologic, electrocardiograma, analize de sange, si o ecocardiografie (ecografie cardiaca).
Evaluarea initiala trebuie sa :

• stabileasca severitatea simptomelor dvs
• confirme prezenta tulburarii de ritm cardiac
• estimeze riscul de trombo-embolii * in mod special ridicat la pacientii cu antecedente de accident vascular cerebral sau de embolii arteriale, cu afectari ale valvelor cardiace, mai ales in caz de proteza mecanica.
  *principalul risc al fibrilatiei atriale consta in faptul ca sangele ajunge sa stagneze in anumite cavitati ale inimii numite atrii, unde poate forma cheaguri de sange care pot migra in circulatia sistemica determinand accidente vasculare cerebrale sau alte embolii arteriale.
• Stabileasca prezenta unei alte boli cardiace care poate sta la originea fibrilatiei atriale
• Stabileasca prezenta factorilor de risc cardiac asociati : hipertensiune arteriala, tabagism, dislipidemie, obezitate, diabet zaharat

In functie de rezultatele acestei evaluari initiale se stabileste ce tratamente sunt optime pentru fiecare caz in parte.

Care sunt cadrele medicale implicate in supravegherea fibrilatei atriale ?

Medicul de familie, medicul cardiolog realizeaza evaluarea initiala a fibrilatiei atriale.
Evaluari ale medicilor din alte specialitati pot fi uneori necesare.
Daca veti urma tratament anticoagulant este recomandat sa stabiliti un laborator cat mai aproape de casa unde sa efectuati analiza de sange numita INR, analiza obligatorie perodic in supravegherea tratamentului anticoagulant.

Tratatamentul fibrilatiei atriale:

La ce serveste tratamentul ?

• La prevenirea formarii de cheaguri de sange in inima
• La incetinirea ritmului inimii daca este prea rapid, si alteori la restabilirea ritmului normal al inimii

In ce consta tratamentul ?

• Cuprinde in general un tratament anticoagulant oral care impiedica formarea cheagurilor de sange prin fluidifierea sangelui ( Sintrom ® , Trombostop®). La doze prea mari acest tratament are risc de sangerare, de aceea este supravegheat prin intermediul unei analize numite INR.
• In cazuri bine stabilite tratmentul anticoagulant poate fi inlocuit prin Aspirina. Aceasta nu are nevoie de supraveghere prin analize de sange.
• Tratamentul cuprinde si un medicament antiaritmic pentru a incetini ritmul inimii daca e prea rapid sau pentru a restabili ritmul normal al inimii daca este posibil

Daca fibrilatia atriala este favorizata de o alta boala cardiaca (insuficienta cardiaca, valvulopatie) aceasta din urma trebuie tratata.

Ce se intampla daca ati fost diagnosticat cu fibrilatie atriala ?

Descoperirea  fibrilatiei atriala necesita de cele mai multe ori, cateva zile de spitalizare pentru evaluare completa si mai ales pentru debutul tratamentului anticoagulant si antiaritmic.
Tratamentul anticoagulant oral are nevoie de cateva zile pentru a deveni eficient de aceea in acest interval de timp se administreaza tratament antiacoagulant injectabil. De indata ce tratamentul anticoagulant oral este echilibrat pacientul poate fi externat din spital.
Tratamentul antiaritmic poate fi administrat pentru a incetini ritmul inimii daca este prea rapid sau poate realiza restabilirea ritmului normal al inimii daca acest lucru este posibil.
Restabilirea ritmului normal al inimii se poate realiza cu ajutorul tratamentului antiaritmic (cel mai frecvent se utilizeaza Amiodarona) sau cu soc electric extern (aplicarea unei soc electric dupa anestezie prealabila).
Daca pacientul  se prezinta in primele 48 de ore de la debutul arimiei se incerca restabilirea ritmului normal in cursul spitalizarii, daca nu, se lasa pacientul cu tratament anticoagulant timp de 3 saptamani si apoi se realizeaza reducerea fibrilatiei atriale si restabilirea ritmului normal, in cadrul unei noi spitalizari.

 
In ce consta supravegherea pe termen lung  a fibrilatiei atriale ?

1. Daca prezentati simptome neobisnuite (palpitatii, sufocare, oboseala excesiva) trebuie sa va adresati unui medic.
2. Examenele necesare in urmarirea pe termen lung sunt electrocardiograma si ecografie cardiaca
3. Cel putin o data pe an trebuie sa fiti vazut in consultatie de un medic cardiolog
4. Supravegherea tratamentului anticoagulant se realizeaza cu ajutorul analizei de sange numita INR:

• La pacientul care nu urmeaza tratament anticoagulant INR-ul este in jur de 1.
• De obicei valoarea  INR-ul in fibrilatie atriala trebuie sa fie intre 2-3 pentru ca eficacitatea tratamentului anticoagulant sa fie optima
• Daca INR scade sub 2 exista risc de formare a chegurilor de sange. Daca INR > 3 exista risc de sangerare (mai ales peste INR >5)
• INR se efectueaza cel putin o data pe luna si mai frecvent daca este dezechilibrat.
• Daca apar semne de sangerare (paloare, scaun negru, sange proaspat in scaun,  urina rosie, etc) trebuie sa alertati rapid un medic sau sa va prezentati la o camera de garda.
• Evitati injectiile intramusculare (risc de hematom), interventiile chirurgicale (pot sangera masiv)
• Este interzisa efectuarea de sporturi violente sub tratament anticoagulant
• Evitati sa luati medicamente in plus fara a va informa medicul. Unele medicamente interactioneaza cu anticoagulantele orale si le pot creste sau diminua efectul.
• Evitati alimentatia excesiva de legume verzi, rosii, varza care pot scadea efectul tratmentului anticoagulant (o alimentatie diversificata este indicata)

Dr Oren Iancovici

Curentii de radiofrecventa au la baza curentul electric alternativ si sunt .
utilizati de mult timp in medicina, cel mai frecvent in functionarea bisturiurilor electrice.
In gama de frecvente emise utilizate (intre 300-3000kHz), apicarea lor la niveliul unui tesut prin intermediul unui cateter determina o incalzire localizata la punctul de contact intre extremitatea conductorului (electrodul distal) si tesutul vizat.
Aceasta incalzire locala, care ideal trebuie sa fie cuprinsa intre 60 si 90 de grade  provoaca o leziune de ardere de forma ovoida si de mici dimensiuni care ulterior evolueaza catre o cicatrice fibroasa bine delimitata.

Aceste cicatrici sunt create in zonele considerate responsabile de geneza sau intretinerea unor tulburari de ritm cardiac. Odata cicatricea formata tulburarea de ritm este stopata definitiv.

Materiale:

Curentul de radiofrecventa este eliberat de un generator alcatuit din mai multe ecrane care permit urmarirea constantelor electrice si termice in timpul apicarii curentului electric. Acest generator este dotat si cu sisteme de securitate care opresc administrarea de curent daca parametrii depasesc valorile critice stabilite.
Cateterele utilizate (unul care genereaza curentul electric, altele care sunt utilizate pentru a localiza regiunea responsabila de tulburarea de ritm) sunt introduse pe cale percutanata sub anestezie locala. Introducerea lor se face pe calea unei vas periferic de obicei vena femurala la radacina coapsei. Ulterior sunt dirijate pana in interiorul cavitatilor inimii sub control televizat.

Tulburarile de ritm cardiac care pot fi tratate cu ajutorul ablatiei prin radiofrecvemnta:

La ora actuala numai anumite tulbrari de ritm pot beneficia de acest tratament. Rezultatele interventiei si dificultatile intampinate  depind de mecanismul tulburraii de ritm cardiac.

1. In anumite aritmii talia leziunii provocate prin apicarea curentului de radiofrecventa corespunde zonei critice responsabile de tahicardie. In acest caz rezultatele sunt in general bune (>90% succes) si pot si obtinute cu un numar limitat de tiruri de curent (ideal unul singur) caci zona responsabila de aritmie poate fi identificata cu mare precizie. Este vorba de:

• Ablatia la jonctiunea atrio-ventriculara (zona de conducere normala intre atrii si ventricule), care ulterior necesita implantarea unui stimulator cardiac.
• Abalatia unei cai lente din nodul atrioventricular (cale care sta la baza ueni tahiaritmii prin reintrare nodala).
• Ablatia uneia sau mai multor cai accesorii atrio-ventriculare care stau la baza aritmiilor din Sd. Wolf-Parkinson-White.
• Ablatia unui centru de hiperexcitabilitatea atriala.

2. In alte cazuri tahicardia are la baza un circuit care trece obligatoriu printr-o anumita zona ingusta, care odata ablatata va stopa aritmia. Obiectivul etse de a crea o zona de bloc, de baraj  si astfel tahicardia este blocata. Astfel de situatii se regasesc in :

• Flutterul atrial, cu rata de succes > 90% daca linia de bloc creata este completa.
• Anumite tahicardii ventriculare unde rata de succes este mai mica caci este vorba de circuite complexe.

3. In fine ablatia prin radiofrecventa a fibrilateia atriale, tot mai utilizata, dar care este inca in stadiul de evaluare.

Modalitati practice

In timpul procedurii pacientul este intins pe pat, intr-o sala special echipata pentru astfel de proceduri, dotata cu radioscopie. Procedura este realizata de o echipa de medici cardiologi specializati in electrofiziologie cu ajutorul unei echipe de  asistente medicale.
In principiu procedura se realizeaza sub anestezie locala la locul de punctie al vasului, de obicei la radacina coapsei.
Examenul nu este dureros, dar aplicarea curentului prin radiofrecventa poate fi insotita de o usoara senzatie arsura toracica.

Durata procedurii depinde de complexitatea tahicardiei, de contidiile anatomice, de experienta echipei. In general o procedura nu depaseste maxim 90 minute.
Pentru a evita sangerarea la locul de punctie se realizeaza un pansament compresiv.

Durata spitalizarii este in general scurta intre 1 si 3 zile.

Complicatii si riscuri:

• Hematoame la locul punctie
• Durere toracica tranzitorie

Complicatii mai severe dar din fericire rare (2-3%): aparitia de lichid pericardic care poate necesita un drenaj urgent, blocuri atrio-ventriculare care pot necesita implantarea unui stimulator cardiac, tulburari de ritm cardiac, accidente embolice prin formarea unor cheguri de sange in inima care por migra.

Dr Iancovici Oren

Insuficienta cardiaca apare atunci când inima nu mai este capabila sa pompeze suficient sânge în camerele sale pentru a asigura nevoile organismului. Este, de fapt, consecinta unei inimi care si-a pierdut deplina stare de sanatate, cauzele putând fi multiple. Capacitatea functionala a muschiului cardiac se diminueaza, în ciuda faptului ca acesta este cel mai puternic muschi din organism. În sprijinul acestei afirmatii sta faptul ca, de-a lungul unei vieti, inima bate de pesde 2,5 miliarde de ori, pompând mai mult de 227 milioane de litri de sânge. Daca aceasta munca ar putea fi efectuata dintr-o data, ar fi suficienta pentru a ridica de la nivelul solului o greutate de peste 200 de milioane de kilograme… Când însa miocardul este slabit, nu mai reuseste sa pompeze adecvat sângele în ventriculi si, deci, întregul organism are de suferit.

Medicina actuala in cardiologie  are la îndemâna o multime de produse farmaceutice care sa ajute inima sa-si îndeplineasca functiile chiar si în aceasta situatie, dar, pe lânga tratamentul medicamentos, persoanelor care sufera de insuficienta cardiaca li se recomanda si un stil de viata adecvat.

Va reamintim 5 dintre regulile de baza pe care, uneori, poate ca sunteti tentati sa le mai… uitati sau sa le neglijati:
         
          1. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS  trebuie urmat continuu, potrivit indicatiilor medicului care va supravegheaza evolutia bolii. Nu întrerupeti medicatia si nici nu faceti din proprie initiativa modificari, înlocuind unele produse farmaceutice cu altele, deoarece riscati sa declansati tot felul de complicatii. Acceptati ideea ca Digoxina (sau similarele acesteia) este de obicei necesara pe toata durata vietii, iar diureticele sunt recomandate pentru luni sau ani si, în unele cazuri, în doze reduse, de asemenea pentru toata viata.
         
          2. ESTE ESENTIAL SA ÎNVATATI SA TRAITI cu un regim alimentar sarac în sodiu (sare de bucatarie). Cum se poate realiza acest lucru? Nu adaugati sare la gatit sau, mai rau, si în timpul mesei. Daca totusi gustul este o problema, folositi un înlocuitor de sare, procurat de la farmacie. Înlocuitorii de sare contin potasiu în loc de sodiu, dar si în acest caz este obligatoriu sa consultati medicul care poate decide daca este oportuna aceasta alegere si daca nu intra în contradictie cu medicamentele pe care vi le-a prescris. Aveti în vedere ca, daca aveti tulburari renale, sunteti oricum predispus sa retineti mai melt potasiu în organism, deci un supliment de potasiu nu e necesar. În plus, daca luati un inhibitor cum ar fi Captopril, Enap etc., nu e recomandat sa folositi în exces substituentii de sare si nici sa consumati prea multe alimente bogate în potasiu (suc de portocale, lapte smântânit sau nesmântânit, pepene galben, banane, tomate, telina, spanac, cartofi copti, fasole, capsuni).
         
          3. În afara unui REGIM REDUS DE SODIU si a unuia crescut de potasiu (numai atunci când este indicat), regimul alimentar poate fi normal. Restrictionarea mergând pâna la anulare a grasimilor si glucidelor poate creste sentimentul de frustrare, de neputinta si deprimare, fara ca rezultatul sa justifice efortul facut. Diabeticii în schimb trebuie sa urmeze regimul alimentar specific bolii. Aspectul cel mai important este legat de mentinerea (sau revenirea, în cazul supraponderalilor) la o greutate corporala normala, pentru a diminua efortul pe care inima slabita trebuie sa-l depuna. O greutate mai mica a corpului determina întotdeauna si o diminuare a dificultatilor de respiratie (care apar o data cu insuficienta cardiaca). Pierderea în greutate a 5 pâna 12 kg conduce la o îmbunatatire a starii de sanatate a pacientului cu insuficienta cardiorespiratorie.
         
          4. NU UITATI ca ALCOOLUL face ca inima sa nu mai pompeze sângele cu suficienta forta. Un experiment pe un lot de studenti sanatosi, fara probleme cardiace, carora li s-au dat sa bea câte 250 g de whisky, a demonstrat ca alcoolul a diminuat cu 33 de procente cantitatea de sânge propulsata de inima. Va puteti imagina ce se poate întâmpla cu o inima bolnava? O persoana cu insuficienta cardiaca fie nu trebuie sa consume alcool sub nici o forma, fie sa se rezume la cel mult 50 g lichior, un pahar cu bere sau cu vin si asta numai la ocazii deosebite. Pacientii care au dezvoltat o boala cardiaca pe fondul consumului excesiv de alcool nu trebuie sa mai consume nici o picatura de alcool.
         
          5. ACTIVITATEA FIZICA SUPRASOLICITANTA (munca grea, sporturi de efort etc.) nu este potrivita unui miocard slabit. Fortarea notei din acest punct de vedere poate sa precipite, sa agraveze insuficienta cardiaca. Dar nici sedentarismul nu face bine. Plimbarile sunt cel mai sigur si bun exercitiu fizic. În functie de particularitatile fiecarei persoane (si de gradul insuficientei cardiace) medicii recomanda plimbari zilnice usoare, de pâna la 1km, (cu opriri pentru odihna daca e nevoie), în nici un caz mai lungi de 5 km chiar si pentru cei care apreciaza ca sunt în stare de cine stie ce performante. Si exclud joggingul, ca si exercitiile fizice în care corpul trebuie aplecat în fata sau lateral. Exista riscul de a ameti, mai ales daca persoana urmeaza tratament cu vasodilatatoare si diuretice. În cazul insuficientei cardiace, un exces de activitate fizica nu face decât sa suprasolicite miocardul, fara sa-i îmbunatateasca functia. Nu trebuie facuta confuzia cu tratamentul complex aplicat bolnavului care, dupa un infarct, se confrunta cu insuficienta cardiaca, pentru ca, în cazul acestuia simptomul dispare în una-doua saptamâni, capacitatea functionala a inimii se restabileste iar pacientul poate sa desfasoare programe de exercitii fizice variate. Bolnavul cu insuficienta cardiaca, datorata slabirii muschiului inimii, trebuie sa fie însa mai retinut în privinta efortului fizic.

Sursa: revista magazin.ro

Insuficienta cardiaca apare atunci când inima nu mai  are capacitatea sa pompeze suficient sânge si implicit oxigen pentru a asigura nevoile organismului.
 
Cauzele care determina insuficienta cardiaca pot fi multiple:   

• Boala cardiaca ischemica sau infarctul de miocard (cea mai comuna cauza)
• Hipertensiunea arteriala
• Cardiomiopatie dilatativa (alcoolica, post miocardita)
• Afectiuni tiroidiene
• Boli ale sacului ce inveleste inima (boli ale pericardului)
• Boli congenitale de cord
• Afectiuni ale valvelor inimii
• Cardiomiopatii secundare tahiaritmiilor  

Simptomele insuficientei cardiace:

• Respiratie dificila la efort si senzatia de sufocare. Pacientul se plange ca oboseste foarte repede raportat la capacitatea de efort anterioara declansarii insuficientei cardiace. Senzatia de sufocare apare predominant noaptea cand pacientul este intins.
• Cresterea in greutate datorata acumularii de fluide (apa si sare) in organism.
• Umflarea picioarelor (edeme) , amabele picioare  sunt umflate simetric, mai ales dupa statul in picioare prelungit, la  apasare cu degetul ramane o urma ”godeu”, cu vremea pielea piciorelor capata o culoare maronie „dermatita ocra” .
• Tuse uscata, seaca, aparuta predominant noaptea.
  Insuficienta cardiaca este clasificata in functie de simptome. Aceasta clasificare are importanta in decizia terapeutica.  

Clasificarea New York Heart Association a insuficienţei cardiace:

Diagnosticul se stabileste cu ajutorul urmatoarelor investigatii: 

1. Electrocardiograma
2. Radiografie toracica
3. Ecografie cardiaca - Ecocardiografia este metoda de elecţie pentru documentarea disfuncţiei cardiace în repaus. Evaluarea cea mai importantă a funcţiei ventriculare stângi constă din fracţia de ejecţie a ventriculului stâng (LVEF) pentru diferenţierea pacienţilor cu disfuncţie cardiacă sistolică de cei cu funcţie cardiacă sistolică păstrată. Accesul la efectuarea şi utilizarea ecocardiografiei sunt încurajate în cadrul diagnosticului insuficienţei cardiace. Ecocardiografia Doppler transtoracică (TDE) este un examen rapid, sigur şi larg disponibil. Aceasta este o tehnică non-invazivă care permite evaluarea dimensiunilor cavităţilor, a grosimii pereţilor şi geometriei, a indicilor funcţiei regionale şi globale, sistolice şi diastolice. Ecocardiografia oferă, de asemenea, o evaluare rapidă semicantitativă a funcţiei valvulare şi, în special, a stenozelor şi regurgitărilor valvulare mitrale, tricuspidiene şi aortice, gradarea regurgitării mitrale şi a velocităţii regurgitării tricuspidiene secundare utilă pentru estimarea presiunii sistolice la nivelul arterei pulmonare.
4. Ecocardigrafia de stres
5. Testul de efort ECG
6. Teste de laborator: recomandate ca parte a evaluării diagnostice de rutină a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă: BNP, N- pro BNP, hemoleucograma completa hemoglobina, numărul globulelor albe, numărul plachetelor, electroliţii serici, creatinina serică, glicemia, enzimele hepatice şi examenul de urină. Testele adiţionale de luat in consideraţie constau din proteina C reactivă, TSH, acidul uric seric şi urea serică. În cazul exacerbărilor, este important să se excludă prezenţa unui infarct miocardic acut prin determinarea biomarkerilor miocardici.
7. Electrocardiografia Holter sau inregistrarea ambulatorie a ritmului cardiac.

Masuri nefarmacologice in terapia insuficientei cardiace:

• Monitorizarea greutăţii: Pacienţii sunt sfătuiţi să se cântărească regulat pentru a-şi monitoriza greutatea (preferabil în cadrul rutinei zilnice, de exemplu după toaleta de dimineaţă) şi în cazul unei creşteri neaşteptate şi bruşte în greutate de >2 kg în 3 zile să alerteze serviciul de îngrijire a sănătăţii care îl dispensarizează sau să-şi ajusteze dozele de diuretic pentru a corecta acest exces ponderal (de exemplu să crească doza dacă se menţine creşterea în greutate).
• Măsurile dietetice. Sodiu: Controlul aportului de sodiu din dietă este o problemă mult mai importantă în cazul insuficienţei cardiace severe decât în forma minimă. Substitutele de sare trebuie să fie utilizate cu atenţie deoarece acestea pot conţine potasiu. Fluidele: Instrucţiunile referitoare la controlul aportului de fluide trebuiesc amintite pacienţilor cu insuficienţă cardiacă severă cu sau fără hiponatremie. Nivelul exact al restricţiei de fluide rămâne incert, totuşi, în practică, o restricţie de fluide la 1,5-2 l/zi este de dorit în cazul insuficienţei cardiace severe. Alcoolul: Consumul moderat de alcool (1 bere sau 1-2 pahare de vin/zi) este permis, cu excepţia cardiomiopatiei alcoolice unde acesta este strict interzis.
• Obezitatea: Tratamentul insuficienţei cardiace trebuie să includă reducerea în greutate în cazul pacienţilor obezi. Pacientul este considerat a fi supraponderal dacă indicele său de masă corporală (BMI) (adică greutatea actuală exprimată în kilograme împărţită la pătratul valorii taliei exprimate în metri) variază între 25 şi 30 şi este considerat obez dacă BMI >30.
• Scăderea anormală în greutate: Malnutriţia clinică şi subclinică este prezentă la aproximativ 50% dintre pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică sever. Pierderea ţesutului adipos total şi o masă corporală redusă care însoţeşte pierderea în greutate se numeşte caşexie cardiacă. Caşexia cardiacă este un important predictor al unei supravieţuirii reduse. Trebuie luată în consideraţie posibilitatea unei scăderi anormale în greutate atunci când: 1. greutatea corporală este <90% din greutatea corporală ideală sau, 2. este documentată o scădere în greutate neintenţionată ≥5 kg sau ≥7,5% dintr-o greutate anterioară normală non-edematoasă comparativ cu 6 luni anterioare şi/sau, 3. BMI (greutate/talie) <22 kg/m2. Scopul tratamentului este de a obţine o creştere a masei corporale non-edematoase, preferabil prin creşterea masei musculare printr-un efort fizic adecvat. Mesele reduse cantitativ dar frecvente sunt indicate atunci când reducerea în greutatea este determinată de greaţă, dispnee sau senzaţia de balonare.
• Fumatul:  va trebui să fie întotdeauna descurajat. Utilizarea metodelor de susţinere a sevrajului tabagic, inclusiv a tratamentelor de înlocuire nicotinică (nicotine replacement therapy) vor fi activ încurajate.
• Călătoriile: Vor fi descurajate călătoriile în zone aflate la altitudini înalte sau în locuri cu umiditate sau temperatură crescută. În general, zborurile de scurtă durată sunt preferabile călătoriilor lungi cu alte mijloace de transport. În cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă severă, zborurile de lungă durată pot produce o serie de inconveniente (de exemplu, deshidratare, edem important al membrelor inferioare şi tromboză venoasă profundă) despre care pacinţii trebuiesc preveniţi. Este de asemenea util să se discute despre potenţialele efecte determinate de modificările de dietă din cursul deplasărilor şi despre acţiunile care trebuiesc întreprinse în cazul apariţiei gastro-enteritelor acute. Utilizarea diureticelor şi a vasodilatatoarelor trebuie să fie adaptată în cazul unor pierderi excesive de sodiu şi fluide în condiţiile unor climate calde şi umede.
• Activitatea sexuală: Nu este posibil să fie stabilite indicaţii ferme referitoare la activitatea sexuală. Pot fi oferite recomandări pacienţilor fără o stare generală severă dar îngrijoraţi în această privinţă precum şi partenerului acestuia, de obicei şi mai îngrijorat, partenerii putând fi adresaţi specialistului pentru o terapie de cuplu. Dacă este necesar, se poate recomanda utilizarea sublinguală de nitraţi înainte de iniţierea activităţii sexuale şi să fie descurajate implicările emoţionale majore.
• Inhibitorii PDE (sindelnafil - Viagra, etc) nu sunt recomandaţi în condiţiile insuficienţei cardiace severe. Dacă totuşi aceştia sunt administraţi, trebuie evitată adminstrarea cu 24-48 ore înaintea nitraţilor, în funcţie de agentul utilizat. Pacienţii aflaţi în clasa NYHA II prezintă un risc intermediar iar pacienţii aflaţi în clasa NYHA III-IV prezintă un risc major de decompensare cardiacă declanşată de activitatea sexuală. Nu sunt informaţii suficiente referitoare la efectele tratamentului insuficienţei cardiace asupra funcţiei sexuale.

Sfaturi referitoare la imunizări
 
Nu există dovezi documentate ale efectelor imunizării asupra pacienţilor cu insuficienţă cardiacă. Imunizările pentru infecţiile pneumococice şi a celor gripale poate reduce incidenţa infecţiilor respiratorii care pot agrava insuficienţa cardiacă. Imunizarea pentru gripă este larg utilizată în practică.
 
Informaţii referitoare la medicamente
 
Trebuie încurajată (când este posibilă) automedicaţia referitoare la dozele de diuretic, bazată pe apariţia simptomelor şi a retenţiei de fluide (balanţa fluidelor). În condiţii pre-specificate şi cu limite individuale, pacienţii sunt capabili să-şi ajusteze singuri dozele de diuretic.
Efectele secundare şi cele adverse ale tuturor medicamentelor trebuiesc explicate pacienţilor. Creşterea implicării pacientului (concordanţa) în tratamentul pentru insuficienţa cardiacă trebuie să constituie fundamentul recomandărilor oferite. Având în minte aceste aspecte, trebuiesc oferite următoarele informaţii referitoare la medicaţie: ameliorarea va surveni gradat şi va fi completă doar după câteva săptămâni, pentru unele medicamente chiar luni, de tratament; este necesar ca dozele de IECA, blocante ale receptorilor de angiotensină şi beta-blocante să fie titrate gradat până la un nivel ţintă ceea ce nu va ameliora direct simptomatologia pacientului; în cazul în care survine deshidratarea (diaree, transpiraţii profuze în condiţiile unor climate calde) se vor reduce dozele de diuretice; modul în care va trebui să acţioneze în condiţiile apariţiei hipotensiunii arteriale simptomatice (reducerea dozei de diuretic şi, dacă aceasta este necesar, reducerea temporară a dozelor de IECA, blocante a receptorilor de angiotensină şi betablocant); apariţia tusei ca şi modificări ale senzaţiei gustative pot surveni în condiţiile tratamentului cu IECA; evitarea agenţilor inflamatorii nesteroidieni (inclusiv a coxibilor) în combinaţie cu IECA (în condiţiile unui acces actual liber la aceştia); posibilitatea utilizării de nitraţi în formă sublinguală sau spray ca un tratament simptomatic tranzitoriu la debutul unei dispnee acute sau în scop profilactic în anumite situaţii specifice.
De discutat efectele medicamentelor administrate, dozele şi momentul administrării, efectele locale şi efectele adverse, semnele de intoxicaţie, ce e de făcut în cazul dozelor “uitate”, auto-controlul.
 
 
Activitatea fizica
 
Programele de antrenament fizic la efort sunt încurajate la pacienţii stabili aflaţi în clasa NYHA II-III. În activitatea practică, intoleranţa la efort din insuficienţa cardiacă cronică are o etiologie multifactorială. Modificările din periferie, mai mult decât performanţa ventriculului stâng sunt determinanţi importanţi ai capacităţii de efort. O serie de studii clinice şi mecaniciste şi o serie de studii randomizate au arătat că efortul fizic regulat poate creşte capacitatea fizică de efort cu 15-25%, ameliorează simptomele şi percepţia asupra calităţii vieţii la pacienţii cu insuficienţă cardiacă stabilă clasele II şi II.
Nu au fost raportate efecte negative sau o deteriorare semnificativă a hemodinamicii centrale în cazul antrenamentului la efort. 
Antrenamentul la efort poate fi efectuat atât prin metoda intervalului cât şi prin cea a efortului susţinut, utilizându-se intensităţi de 60-80% din valoarea predeterminată a frecvenţei cardiace de vârf. Metoda intervalului de antrenament va determina o stimulare mai intensă la nivelul muşchilor periferici decât cea obţinută în cursul antrenamentului susţinut, dar fără să inducă un stress cardiovascular sporit. Titrarea antrenamentului trebuie să fie efectuată în ordinea: durată, apoi frecvenţă, apoi intensitate.
 
 
Sursa: European Heart Journal doi: 10.1093/eurheartj/ehi205 Guidelines for the diagnosis and treatment of chronic heart failure: full text (update 2005). The Task Force for the Diagnosis and Treatment of Chronic Heart Failure of the European Society of Cardiology