Alterarile starii de constienta se prezinta sub diverse forme variind de la cele mai usoare forme precum ameteala ( nesiguranta in deplasare), vertij (senzatie de deplasare giratorie) pana la lipotimie, sincopa si coma. La mijlocul acestui spectru larg se afla sincopa ce poate avea prognostic foarte bun sau  dimpotriva unul rezervat.

SINCOPA reprezinta alterarea importanta a starii de constienta ce se manifesta prin scaderea tonusului postural (cadere) si absenta semnelor vitale, urmata de revenirea spontanta in afara oricarui tratament. O sincopa prelungita peste 5-6 minute se transforma in moarte clinica.

Caracteristici :

· Este trecatoare
· Debutul este de obicei brusc sau este precedata de simptome de « alarma » (ameteli, tulburari de vedere, oboseala)
· Revenirea este rapida, completa si spontana
· Bolnavul pastreaza controlul sfincterian (nu are pierderi de urina sau scaun)
· Episodul de sincopa este pastrat in memoria pacientului

Atentie ! Sincopa este un simptom si nu o boala !

Atentie ! Prezentati-va de urgenta la spital daca ati suferit un episod de sincopa si :

· Aveti o boala cardiaca cunoscuta
· Sincopa a aparut la efort sau in pozitie culcat
· In familia dumneavoasta au fost cazuri de moarte subita
· Ati avut palpitatii brusc instalate
· Ati avut mai multe episoade recurente

Ce se intampla ? Mecanismul sincopei este hipoperfuzia cerebrala, adica, din diferite motive, nu mai ajunge suficient sange la creier.

Clasificarea sincopei in functie de cauze :

1. Sincopa vasovagala (lesinul obisnuit)

• e cel mai frecvent tip de sincopa
• apare caracteristic in situatii de stress sau emotii puternice (prelevare analize, vederea unui accident, asistarea la o operatie)
• se produce o reactie vegetativa nepotrivita ce duce la bradicardie (incetinire a batailor inimii), scade tensiunea si automat scade si perfuzia cerebrala.

2. Sincopa ortostatica

• mecanismul sau consta in scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala) in ortostatism (mentinerea corpului in pozitie verticala)
• diferite cauze: scaderea volemiei prin pierdere de sange sau prin pierdere de lichid, scaderea reflexului ortostatic simpatic la varsnici sau personae imobilizate multa vreme, la persoane cu varice importante ale membrelor inferioare, la indivizi astenici (dezvoltare redusa a musculaturii )
• alte cauze : boli care afecteaza sistemul nervos vegetativ : diabet zaharat, neuropatia alcoolica, sleroza multipla, boala Parkinson, administrarea de medicamente antihipertensive, nitrati, antidepresive.

3. Sincopa prin aritmii cardiace

• atat bradicardiile cat si tahicardiile (accelerarea batailor inimii) pot determina o scadere a debitului cardiac cu hipotensiune arteriala, hipoperfuzie cerebrala si sincopa
• sincopa apare la schimbarea ritmului de bataie al inimii, in momentul inlocuirii ritmului normal cu cel patologic
• cauzele cele mai frecvente sunt : bloc sinoatrial, blocuri atrioventriculare, tahicardie supraventriculara, tahicardie ventriculara, fibrilatie ventriculara, disfunctie de pacemaker/defibrilator implantabil.

4. Sincopa prin hipersensibilitatea sinusului carotidian

•  compresia sinusului carotidian in regiunea cervicala anterioara la persoane cu sensibilitate crescuta poate duce la sincopa
• poate fi declansata la compresii minore de exemplu la barbierit sau prin guler strans

5. Sincopa prin boli cardiace sau cardiopulmonare

• cauze : stenoza aortica, infarct miocardic acut ( poate avea debut sincopal), trombembolia pulmonara masiva, mixomul atrial

Prognosticul:

• prezenta bolii cardiace ofera un prognostic rezervat, indiferent de cauza sincopei
• prognostic excelent in urmatoarele situatii: tanar sanatos cu ECG  normal, sincopa mediata nervos, hipotensiune ortostatica, sincopa neexplicata

Diagnosticul sincopei urmareste:

• anamneza
• examen clinic general , examen neurologic
• masurarea tensiunii arteriale
• ECG de repaus

Evaluarea cardiaca va consta in :

• ecografie cardiaca ( in caz de stenoza aortica, mixom atrial)
• monitorizare ECG (Holter) ( cand exista suspiciune de aritmie)
• test de efort
• studiu electro- fiziologic ( cand suspectam o aritmie)
• coronarografie ( cand sincopa se datoreaza ischemiei miocardice)

Alte tipuri de pierderi ale starii de constienta:

• LIPOTIMIA – pierdere de constienta de foarte scurta durata cu mentinerea functiilor vitale si memorie partiala a evenimentelor. Se considera o sincopa incompleta.
• COMA – suferinta cerebrala de cauza neurologica sau metabolica
• CRIZA COMITIALA (de epilepsie) – pierderea constientei cu convulsii
• CRIZA DE ISTERIE – lesinul demonstrativ in circumstante conflictuale, intotdeauna cu martori

Tratamentul  sincopei se face in functie de cauza, obiectivele majore fiind preventia recurentelor si scaderea riscului de moarte subita.
Autor: Vasilescu Simona

Tags: angina, boala coronara, cabinet cardiologie, cardiolog, cardiologie, coma, dislipidemie, ecografie cardiaca, holter ecg, holter TA, medic cardiolog, sincopa, test efort